Corneliu Nancă

Ingrediente: zahăr (2Kg), apa (1 litru jumătate), gutui (6 Kg)

Etape:

1)  se sterg gutuile de puf şi se pregătesc pentru dulceaţă

2)  se taie gutuile

3)  se pun într-un vas

4)  se stoarce lamâie şi se pune peste cubuleţele de gutui

5) se pun cubuleţele de gutui în siropul gata pregatit

6) se fierb cubuleţele până când încep să-şi schimbe culoarea şi siropul devine vâscos (se încheagă)

7) şi gata…

se pune fiebinte în borcane şi poftă bună.

Hippophăe rhamnoides L. (Fam. Elaeagnaceae)

M.: Homoktovis; G.: Sanddorn; R.: Ablepiha Krusinovidnaia

        Descrierea speciei.

        Cunoscută şi sub numele de cătină albă sau cătina de rîu, această specie este un arbust alburiu, foarte ramificat si spinos, care creste la noi începînd din nisipurile si pietrişurile litorale pînă în regiunile muntoase, alcătuind, uneori, crînguri şi tufişuri destul de întinse. Pe ramuri se observă prezenţa de numeroase frunze întregi, linear-lanceolate, de culoare verde-cenuşie pe faţa superioară si albicios-argintie pe cea inferioară. Florile, diodice, sînt de culoare galben-ruginiu, mici si apar înaintea frunzelor; cele mascule, sesile, au 2 sepale si 4 stamine, iar cele femele sînt scurte pediculate şi cu 2 sepale. Fructele sînt ovoide sau globuloase, lungi de 5—10 mm şi late de 4—8 mm si grupate mai multe la un < loc, de culoare verde la început şi galben-portocalie la completa lor maturitate.
Produsul vegetal folosit. Se întrebuinţează numai fructele mature (Fructul s Hippophae) atît în stare proaspătă cît şi uscată; se recoltează imediat după coacerea lor pînă la lăsarea primului ger; în stare crudă au un gust acru-astringent, iar coapte mai plăcut, cu miros de ananas.
Principii active: vitaminele Bj, B2, C, PP, carotinoide, acid folie şi izoramnetol.

               Acţiune farmacologică: tonifiant general, datorită complexului vitaminic ce-1 conţin; are acţiune puternic antiscorbutică, este astrin-gent şi vermifug.
Întrebuinţări. Pe drept, denumite polivitamină naturală, fructele de cătină practic la noi nu se folosesc, în schimb în numeroase ţări şi în special în cele nordice, sînt utilizate în scopuri terapeutice ca şi preparatele condiţionate pe bază de polivitamine în hipo şi avitaminoze, în anemie si convalescenţă, cât şi în scopuri alimentare sub formă de sucuri, siropuri, marmeladă etc. Se poate utiliza şi infuzia 2—3% folosind 2—3 ceaiuri pe zi. Sucurile, în general, se prepară din fructe proaspete stoarse.

Cum imi invat nepotica sa se dea pe tobogan